sarbatori ipocrite

Mi-am downloadat odata un program de creat manele. Unii probabil ca il stiti, iti aparea o fereastra in care setai diverse chestii: tipul vocii (femeie, barbat, barbat care pare femeie), numarul de greseli gramaticale pe minut, numarul de „sa moara dusmanii mei” pe minut, ritmul (de petrecere, de inmormantare, lesinat etc), titlul (la alegere dintre „masina”, „dolarii”, „piranda” si inca cateva), presupusul autor (combinatii de „adi”, „liviu”, „nicu”, „jean”, „putza de maimutza”, „bashtanu”, „bogatashu”). Dupa care programul iti facea maneaua, numa buna de scoasa pe piata.

In aceeasi nota, m-am gandit sa fac eu un program care sa scrie pentru tine mesaje cu urari de sarbatori. Bagi acolo cui vrei sa-l adresezi (prieteni, rude, colegi nasparlii), de cate ori sa apara cuvintele „lumina”, „ocazia”, „sarbatori” si „sfant”, care sa fie tonul general al mesajului (solemn, hazliu, macabru) si, in sfarsit, cat de penibila sa fie impresia lasata (de la penibilul ala usor de acceptat la penibilul cronic care iti schimba mult in rau parerea despre expeditor). Dupa ce citeste datele de intrare, programul trimite automat mesajul la toata lista ta de Yahoo si tuturor numerelor din memoria telefonului. Tare, nu?

Nu am nimic cu mesajele care imi ureaza un simplu „Craciun fericit”, ba chiar le-am si raspuns celor doi sau trei care au facut gestul asta sincer. In schimb ma enerveaza zecile de oameni care au impresia ca ideea transmisa nu patrunde bine in mintea ta daca nu e insotita si de o poezioara, cateva invocari ale divinitatii, niste aberatii acolo.

Ce ma enerveaza la mesajele astea? Sunt trimise in masa si deloc personalizate. Sunt trimise din obligatie si nu din vrun sentiment de prietenie. Sunt plicticoase ca naiba. Si, de multe ori, sunt complet opusul a ceea ce gandeste cel care le trimite. (Adica nu te apuci sa vorbesti despre prietenie si fericire cand tu insuti de-abia astepti sa scapi de obligatia asta cretina, ca sa poti sa vezi mai repede ce cadouri ai primit, dupa care sa te indopi ca porcu cu mancare in liniste si pace sufleteasca.) Si poate viziunea mea de Craciun fericit nu e aia pe care o aveti voi. Eu vreau un Craciun pur si simplu.

Pe mess hai sa zicem ca mai inteleg scopul, poti sa enervezi lumea pe gratis, te face sa te simti bine. Dar cu smsurile care-i faza? Cine n-are ce face cu creditul sa-mi dea mie. Decat sa scrieti voi un mesaj ipocrit de banii aia, mai bine scriu eu unul sincer pentru gagica-mea.